În cadrul structurii organizatorice a statului român, autoritatea vamală este o instituţie complexă care joacă un rol fundamental atât din punct de vedere al fiscalităţii, îndeplinind totodată şi funcţia de instrument de protecţie a economiei naţionale cu un efect semnificativ asupra sistemului social şi de apărare a naţiunii.
Din punct de vedere istoric, cea dintâi lege care a organizat intr-un mod unitar vămile române a fost Legea generală a vămilor, elaborată la 1 iulie 1875.
Atât sistemul vamal cât şi organizarea serviciilor vamale au suferit de atunci o serie de modificări, datorate în primul rând schimbărilor sociale survenite în România la sfârşitul secolului XIX şi inceputul secolului XX. Astfel, s-a ajuns ca în perioada interbelică, vămile să fie administrate de Direcţia Vămilor, ca parte integrantă a Ministerului de Finanţe, conform unei legi organice. Tot în aceeaşi perioadă a fost emisă o lege privind sistemul vamal şi organizarea serviciilor vamale şi a fost elaborat Tariful vamal.
După cel de-al doilea razboi mondial, administraţia vamală română a intrat într-un amplu proces de reorganizare, aceasta cuprinzând infiinţarea în 1973 a Direcţiei Generale a Vămilor şi, ulterior, a Direcţiilor Regionale Vamale.
| Din punct de vedere al relaţiilor internaţionale acestea s-au dezvoltat armonios, România aderând la Convenţia pentru înfiinţarea unui Consiliu de cooperare vamală, încheiată la Bruxelles la 15 decembrie 1950, prin Decretul Consiliului de Stat nr.980/1968 şi ulterior, devenind efectiv membră a Organizaţiei Mondiale a Vămilor începând cu anul 1969. Începând cu data de 13 octombrie 2003 Direcţia Generală a Vămilor a devenit Autoritatea Naţională a Vămilor, în prezent fiind organizată si funcţionând în conformitate cu prevederile H.G. nr. 165/2005 având ca principală sarcină punerea în aplicare a politicii comerciale a României, în deplină inţelegere cu angajamentele asumate de ţară noastră în procesul de aderare la Uniunea Europeană. | 
|
| | |
În prezent, Autoritatea Naţională a Vămilor funcţionează ca organ de specialitate al administraţiei publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului Finanţelor Publice - Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, având în componenţa 10 direcţii regionale vamale.
În esenţă, Autoritatea Naţională a Vămilor asigură aplicarea strategiei şi programului de guvernare în domeniul vamal, îndeplinind în acest sens atribuţiile stabilite prin lege. Astfel, pentru realizarea obiectului său de activitate Autoritatea Naţională a Vămilor exercită în principal, următoarele atribuţii:
- aplică in domeniul vamal măsurile specifice rezultate din programele guvernamentale şi din legislaţia în domeniul vamal;
- controlează mijloacele de transport încarcate cu mărfuri de import, export sau aflate în tranzit, precum şi bagajele însoţite sau neînsoţite ale călătorilor care trec frontiera de stat a României şi verifică legalitatea şi regimul vamal al acestora, potrivit reglementărilor vamale în vigoare;
- reţine în vederea confiscării, mărfurile care fac obiectul unor abateri de la legislaţia vamală şi pentru care legea prevede o astfel de sancţiune;
- coordonează şi îndrumă activitatea direcţiilor regionale vamale şi a birourilor vamale pe linia prevenirii şi combaterii traficului ilicit de droguri, arme, explozivi, obiecte din patrimoniul cultural naţional;
- urmăreşte, în cooperare cu celelalte organe abilitate ale statului, cazurile de spălare a banilor prin operaţiuni vamale;
- aplică măsurile cu caracter vamal rezultate din acordurile de liber schimb sau comerţ liber încheiate între România, pe de o parte, şi Uniunea Europeană sau ţările aflate în curs de integrare în Uniunea Europeană etc.
| 
| Pentru promovarea intereselor României, din punct de vedere vamal precum şi pentru o mai bună conlucrare cu forurile internaţionale, Autoritatea Naţională a Vămilor are reprezentanţi permanenţi la Misiunea României pe langă Uniunea Europeană sau în cadrul altor organisme internaţionale, asigurându-se astfel o legatură operativă pe probleme vamale. |
Importanţa activităţii autoritaţii vamale derivă şi din faptul că, pe langă incheierea negocierilor cu Uniunea Europeană la Cap. 25 Uniunea Vamală în luna noiembrie 2002, Autoritatea Naţională a Vămilor a mai fost implicată şi în negocierea altor capitole fundamentale pentru procesul de integrare dintre care amintim Cap. 6 Politica în domeniul concurenţei, Cap. 7 Agricultură, Cap. 10 Impozitarea, Cap. 24 Justiţie şi Afaceri Interne, Cap. 29 Prevederi financiare şi bugetare etc.
